Queenstown este un oraș fără pereche în lume! Călătorind asiduu pe mai multe continente, nu am întâlnit asemenea minunății ale naturii decât în Retezatul inimilor noastre din România. Din acest oraș situat în Insula de Sud a Noii Zeelande, se pot vizita nenumărate destinații extraordinare, care vor face cu siguranță obiectul viitoarelor articole de călătorie de pe acest blog.
Și mă gândesc aici la Glenorchy, un loc desprins din Rai, gravitând printre munții maiestuoși și amintind de filmările la trilogia Hobbit. De asemenea, mă refer și la Arrowown, unul dintre primele orașe miniere din Noua Zeelandă, devenit faimos datorită goanei după aur a anului 1865. Mai apoi, cele mai vizitate și apreciate destinații turistice ale Noii Zeelande, Doubtful Sound și, mai ales Milford Sound. În drumul spre Milford Sound, la intrarea în Parcul Național Fiordland, am oprit pentru câteva minute la Lacurile Oglindă.
Lacurile Oglindă
În aceste lacuri, Munții Contelui (Earl Mountains) se prezintă maiestuos, ca într-o oglindă perfectă. Ei se află în Parcul Național Fiordland, la capătul nordic al Lacului Te Anau, flancând partea de vest, cu autostrada Milford care trece pe sub versanții și afluenții săi estici. Lacurile Oglindă sunt protejate de legile internaționale, fiind incluse în rețeaua de Situri Protejate ale Planetei.
Măreția Creației
Ajuns aici, respirația mi se taie de mai multe ori, ca într-o cursă printre stațiile Raiului. Sunt realmente mut în fața măreției Creației. Mă încearcă sentimente incredibile, de ușurare, de bucurie. Sunt recunoscător că am ajuns în sfârșit în acest loc magnific. Apoi levitez, plutesc într-o senzație de ireal. De la parcarea mică, foarte apropiată de drumul alpin, se urmează promenada din lemn care duce direct la faimoasele întinderi de apă. Ziua este perfectă, iar Munții Contelui se oglindesc perfect în apa limpede ca o oglindă nou-nouță. Ici și colo, insecte grăbite străbat luciul apei, desenând traiectorii ciudate. Te uiți cu gură căscată și nu spui nimic. Sunt șocat de frumusețe, blocat într-o admirație mută. Cuvintele nu își au rostul, nimeni nu vorbește. Ne uităm unul la altul, toți cei prezenți, și admirăm în tăcere. Peisajul spectaculos își expune măreția și ne vrăjește. Aceste lacuri reprezintă un adevărat punct de atracție al drumului spre Milford Sound, locul în care fiordurile neo-zeelandeze mângâie oceanul. Ele sunt renumite în întreaga lume pentru frumusețea lor și pentru modul în care reflectă peisajul înconjurător. Numele văii care le adăpostește este Valea Eglinton.
Valea Elington
Una dintre primele atracții ale unei excursii la Milford Sound după intrarea în Parcul Național Fiordland este Valea Eglinton. Această a fost sculptată de ghețarii milenari atât de perfect, încât munții stâncoși abrupți acoperiți cu pădure nativă de fag, o îmbracă într-un mod remarcabil. Nivelul solului în vale este acoperit cu o iarbă aurie atrăgătoare. Drumul spre Milford trece prin această vale de-a lungul râului Eglinton, care este puțin adânc. Această este una dintre puținele văi rutiere accesibile din întregul Parc Național Fiordland.
Knobs Flats
O altă oprire în frumoasa Vale Eglinton este Knobs Flat, locul unde muncitorii care construiau drumul spre Milford Sound (inclusiv tunelul Homer) au campat până în anii 1980. Astăzi, acest loc este o oprire utilă pe drumul către fiord, oferind cazare, informații și facilități. Cel mai important, și demn de reținut dacă veți călători în această parte de Rai: Knobs Flat este locul unde găsiți ultimele toalete cu spălare, până să ajungeți la Milford Sound. Drept urmare, dacă vizitați Lacurile Oglindă și Milford Sound, probabil că veți face o oprire aici.
Denumirea văii
Primii europeni care au explorat zona, au venit aici în 1861. Au numit râul și valea după contele britanic de Eglinton. În 1935, drumul a fost construit, permițând mai multor vizitatori să experimenteze frumusețea văii.
Fagul de câmpie
Această parte a Parcului Național Fiordland este, de asemenea, semnificativă pentru varietatea și natura unică a vieții sălbatice. Valea Eglinton este unul dintre puținele locuri din Nouă Zeelandă cu suprafețe atât de mari de pădure de fag de câmpie. Există plante și faună sălbatică aici pe care nu le veți găsi în altă parte în lume (așa numitele specii endemice), inclusiv peste 30 de specii rare, amenințate sau pe cale de dispariție. Acesta este motivul pentru care Parcul Național Fiordland face parte dintr-o Arie a Patrimoniului Mondial UNESCO – pentru a proteja și păstra această zonă unică din Aotearoa.
Liliacul Pekapeka, mamiferul cu coadă scurtă
Pădurea de fag din Valea Eglinton și din jurul Lacurilor Oglindă, găzduiește o mulțime de păsări, precum și singurele mamifere terestre din Nouă Zeelandă: liliecii (numiți pekapeka de populația Maori). Liliacul neo-zeelandez cu coadă scurtă este o creatură fascinantă – spre deosebire de alți lilieci, acesta evoluând pentru a putea să se târască pe podeaua pădurii și să caute hrană.
Munții Cețoși din Stăpânul Inelelor
Mai multe zone din Valea Eglinton au fost locații în filmele Stăpânul Inelelor, în special Munții Eglinton, care reprezentau Munții Cețoși (Misty Mountains) în Frăția Inelelor (The Lord of the Rings). Ceea ce a atras atenția marelui regizor kiwi, Șir Peter Jackson, a fost tocmai contrastul atrăgător dintre dealul întunecat îmbrăcat cu copaci și ierburile aurii (tussock), care se ondulează într-un mod uimitor.
Fotografiile perfecte
Uimitor de pitorești, într-o zi calmă, Lacurile Oglindă oferă reflexii uluitoare ale lanțurilor muntoase. Mii de turiști vizitează în fiecare an Lacurile Oglindă în căutarea fotografiei perfecte. Cu toate acestea, ele sunt și un habitat pentru multe animale, inclusiv pentru unele dintre cele mai rare păsări ale noastre.
Papango și parera
Cea mai mică rață din Nouă Zeelandă, roica sau pāpango, trăiește în Lacurile Oglindă și în alte căi navigabile din Valea Eglinton, la fel ca și rața cenușie sau pārera. Sub apă veți găsi anghile native cu aripioare lungi, precum și păstrăv brun și curcubeu care au fost introduse în anii 1800.
Geneza Lacurilor Oglindă
Lacurile Oglindă au fost create când râul Eglinton și-a schimbat cursul cu mult timp înainte, lăsând în urmă aceste două coturi ale râului pentru a formă ceea ce este cunoscut sub numele de lacuri ‚oxbow’, lacurile potcoavă din râurile cu meandre.
Împreună cu râul Eglinton, ele fac parte din cel mai mare sistem de căi navigabile interioare din Nouă Zeelandă, care se întind (aproape neîntrerupt) de la Martins Bay/Kotuku în nord, până la Te Wawae Bay pe coasta de sud.
La revedere
Gândul că mă depărtez de acest colț minunat al planetei, mă întristează. Însă amintirea acestei drumeții scurte, mai mult o oprire intermediară, îmi va rămâne întipărită pentru totdeauna în minte, hrănindu-mi inconștientul cu povești ireale, din lumi agățate în tavanul nemărginirii oglindite în ape.
Comments