"Vreau România. Dacă această ţară trece de partea noastră, vom obţine rapid victoria asupra Ucrainei, iar drumul spre Occident va fi larg deschis" a spus Vladimir Putin adresându-se oamenilor săi.
Teza noastră: în acest an, 2024, în România se vor ţine toate tipurile de alegeri: locale și europene (în iunie), prezidențiale (în septembrie) și parlamentare (în decembrie). Vladimir Putin are nevoie ca acestea să fie câștigate de oameni/partide care să îi fie favorabile. Dacă aceasta s-ar întȃmpla, Ucraina va pierde războiul şi va fi ocupată de ruşi, iar aceştia vor avea drum liber către Europa Centrală (şi de Vest). Din fericire (pentru noi, pentru Occident), acest lucru este puțin probabil. Vă vom vorbi despre toate acestea în cele ce urmează.
Actualizare, 9 Decembrie 2024
Începând cu iunie 2024 au avut loc alegerile locale, pentru Parlamentul European și pentru Parlamentul României. Fiecare scrutin a fost câștigat cu o largă majoritate de către forțele pro-europene (PNL-PSD, USR, candidați independenți). Au pierdut forțele ‘suveraniste’, care sunt, în realitate, ‘uneltele’ Rusiei şi ale lui Putin. Totuși, o catastrofă a fost evitată în ultimul moment: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale de vineri, 6 decembrie 2024. Prin urmare, în urma deciziei Curții Constituționale, alegerile prezidențiale vor fi reluate de la început. Motivul: Călin Georgescu, un candidat puțin cunoscut, câștigase primul tur și avea mari șanse să câștige turul al doilea, pe 8 decembrie.
Clona lui Zelea Codreanu
Dar, odată ce a ieșit învingător în turul unu, s-a ridicat vălul și multă lume a fost uimită să descopere un candidat care pozează într-o clonă a lui Corneliu Zelea Codreanu, cu influențe din Horia Sima și Hitler. Care, în realitate, este un lacheu, o slugă a Rusiei lui Putin, a cărui misiune este să scoată România din UE și NATO și să o predea pe tavă stăpânului său. Desigur, susținătorii Rusiei din România, și nu numai, au strigat şi strigă pe toate drumurile ca a avut loc o ‘lovitură de stat’, un ‘atac la democrație’, ‘furtul voturilor poporului’ etc. Dar noi vă spunem foarte clar aici, pe acest blog: candidaților pro-ruși nu trebuie să li se permită să participe.
Principii Ale Statului De Drept
Cea mai importanta regulă de drept care primează asupra legilor și chiar asupra Constituției este: România trebuie să fie apărată de toți cei care intenționează să-i facă rău. Adică, când un candidat pune sub semnul întrebării, direct sau indirect, apartenența României la U.E., la NATO și/sau la coaliția de susținere a Ucrainei (formată din U.E., NATO și alte țări ale lumii), acesta este sluga sau lacheul Rusiei şi al lui Putin. Prin urmare, acel candidat trebuie să fie înlăturat pentru a proteja Ţara. Este în sarcina Biroului Electoral Central și/sau a Curţii Constituțională să facă aplicarea acestui principiu fundamental de drept, adică să protejeze România de cei care îi vor răul. Să fie foarte clar: democraţia înseamnă că poporul decide cine va fi conducătorul ţării. Dar nu poporul trebuie să verifice şi să decidă cine respectă şi cine încalcă legile, Constituţia ţării şi principiile fundamentale de drept. Şi nu este poporul cel care să decidă sancţiunea pentru cel care le încalcă.
Scenarii Pentru Alegerile Prezidențiale:
1. Cel mai probabil: 60-65%. Niciun candidat pro-rus nu este autorizat să candideze. Biroul Electoral Central refuză să îi înregistreze pe motiv că dosarele lor conțin nereguli. Recursurile lor sunt respinse de justiţie.
2. Cel mai puțin probabil: 25-30%. Cel puțin un candidat pro-rus reușește să candideze. Acesta este atacat de ceilalți candidați în mass-media și pe reţelele sociale și obține un scor scăzut.
3. Cel mai puțin probabil: 5-10%. Un candidat pro-rus se califică pentru al doilea tur de scrutin alături de un candidat pro-european. El este atacat din toate părțile şi pe toate mijloacele de comunicare publică și obține un scor scăzut.
Lebăda neagră: un candidat pro-rus se califică în turul al doilea cu mari șanse de câștig sau chiar câștigă alegerile prezidențiale. Curtea Constituțională anulează alegerile și totul se reia de la capăt.
Influența Rusă în Jurul României
Vă spunem direct: România este înconjurată de ţări dispuse să sară imediat în barca lui Putin/a Rusiei (dacă li se dă o şansă în acest sens!), după cum urmează: La Nord-Vest, avem Ungaria lui Viktor Orban, pentru care Putin este un idol, un model de urmat (plus că visează să ia măcar o parte din Ardealul pierdut). La Vest, avem Serbia. Sârbii continuă să creadă că ei au pierdut Kosovo din cauza UE (iar nu din cauză că ar fi început să masacreze populaţia, nuuuuuu, bineînţeles că nu!). Ei cred cu tărie că Putin îi va ajuta să recupereze Kosovo, dacă ocazia se va ivi. La Sud este Bulgaria. Această ţară a fost sub ocupație turcească timp de aproximativ 700 de ani înainte de a fi, cică, eliberată de Ruși în urma războiul ruso-turc din 1877 – 1878. În realitate, la începutul războiului, ruşii au încasat două înfrângeri grele şi au fost obligaţi să se milogească de români să intre în război de partea lor promiţându-le marea cu sarea. A urmat victoria de la Plevna, obţinută graţie trupelor româneşti şi, mai ales, graţie competenţei strategilor militari români în frunte cu Regele Carol I, neamţul care, la bază, fusese ofiţer prusac. Pierderea Plevnei a dus la prăbuşirea frontului turc şi, în final, la cȃştigarea războiului de către ruşi. Din păcate, aceasta parte a istoriei a fost şi este ocultată în întregime. În ciuda experienţei cumplite a comunismului impus de sovietici la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și a apartenenței la UE și NATO, bulgarii sunt, astăzi, dispuşi să treacă de partea ruşilor, daca vor avea ocazia. Ceilalți vecini ai României sunt Republica Moldova la Est (Basarabia română, ocupată abuziv de ruşi în 1940, astăzi extrem de săracă și, practic, fără resurse și fără armată); și Ucraina, care este, în realitate, foarte dependentă de România.
Ucraina Dependentă de România
România este esențială pentru Ucraina atât militar, cât și economic.
Militar. În primul rând, România a ajutat Ucraina cu 15 (cincisprezece) pachete de arme (cifră furnizată de însuși președintele Zelensky la 10 octombrie 2023, fără a dezvălui, însă, şi conținutul acestora). În al doilea rând, livrările de arme către Ucraina se fac prin România (traseul prin Polonia, care face atâta vâlvă, este doar un basm de adormit… ruşii). În al treilea rând, tot în România se pregăteşte şi viitorul aviației ucrainene echipate cu F16 (antrenamentul piloţilor şi instruirea mecanicilor, centrele de reparaţii şi aerodromurile de "refugiu"). Şi pentru a încheia "en fanfare", vă spunem că intervenția militară franceză în sprijinul Ucrainei se va face plecând in România, dacă se va face binenţeles (ceea ce constituie, de altfel, subiectul viitoarei postări pe blogul nostru).
2. Economic. Multe din mărfurile ucrainene care pleacă la exportat sunt transportate prin România, unde nici rutele terestre, nici cele feroviare nu au fost vreodată blocate (spre deosebire de cele din Polonia). Mai mult, din august 2023, Ucraina a început să transporte din ce în ce mai multe mărfuri pe o rută maritimă care trece prin zona controlată de România (şi unde rușii se abțin să atace pentru a nu intra în conflict cu NATO, de care se tem ca dracul de tămâie!). Deci, pentru a învinge Ucraina și, ulterior, a atinge obiectivul său principal (refacerea Imperiului Rus/Sovietic care a dominat cândva o bună bucată din Europa, cum a fost cazul, de exemplu, înainte de 1989), Vladimir Putin ar trebui să controleze România, așa cum s-a mai întâmplat în trecut.
România Sub Control Rusesc
A fost România sub control rusesc? Da. De mai multe ori în trecut, rușii au avut un control mai mult sau mai puțin strâns asupra României. După cel de-al Doilea Război Mondial, au ocupat chiar țara până la retragerea trupelor în 1958, de când controlul a fost exercitat prin intermediul slugilor lor. Dominaţia lor ia sfârşit în anii ‘80 când dictatorul Nicolae Ceaușescu reuşeşte să îşi consolideze puterea într-o măsură suficientă pentru a-și impune propria sa stăpânire absolută asupra ţării, neacceptând să o mai partajeze cu ruşii. Dar în decembrie 1989 are loc "Revoluția" română – o revoltă populară împotriva dictaturii lui Ceauşescu, care devenise insuportabilă de mai mulţi ani – care îl alungă de la putere şi deschide calea democratizării ţării.
Partea Vie A României
Din păcate, Revoluţia a fost deturnată de rușii care s-au folosit în acest sens de slugile lor din România, în frunte cu Ion Iliescu (de altfel, acesta s-a şi impus ca Preşedinte în urma executării lui Ceauşescu, omorât în graba mare, chiar în ziua Crăciunului, ca să nu poată vorbi şi dezvălui că Revoluţia era deturnată de Ion Iliescu în folosul ruşilor). Au urmat 6 (șase) ani lungi în care Ion Iliescu și-a exercitat stăpânirea asupra României și a menținut-o în sfera de influenţă a Rusiei (o Rusie mai degrabă neputincioasă, din fericire, datorită incompetentului președinte Boris Elțin). Totuşi, în ciuda opoziției făcute de Ion Iliescu şi oamenii săi, o viață politică democratică și o economie de piață s-au instalat şi dezvoltat, fiind opera unui părţi din societatea română a timpului – în rândul căreia ne-am aflat si noi, Angelo și George, cei care scriem azi blogul de faţă. Aceasta parte – să-i spunem partea VIE a României acelor timpuri – a lucrat neobosit şi neîncetat pentru a determina ca ţara să se îndrepte către Occident, către UE și NATO. Și pe această cale a venit şi sfârșitul controlului rusesc asupra României.
Spre Occident
În 1996 au loc alegeri - câştigate de Emil Constantinescu, care venea din rândurile societăţii civile, şi de o coaliţie eterogenă de partide democratice - unele create după Revoluție, altele fiind partidele "istorice" (partidele care au funcţionat şi condus România între cele două războie mondiale, când ţara era o democrație consolidată și puternic orientată către Franța, care i-a servit drept model în toate domeniile, în cultură, politică, educație, drept etc. În acele timpuri, România era văzută ca sora mai mică a Franței, iar Bucureștiul era numit şi "Micul Paris"). Noua putere democratică de la Bucureşti s-a separat brusc şi net de poziţia anterioară pro-rusă și s-a orientat puternic către Occident; punctul culminant al acestei poziţionări a fost sprijinul nelimitat acordat NATO în războiul purtat contra Serbiei în 1999 (pentru a pune capăt masacrării populaţiei din Kosovo). Din păcate, această orientare era mai degrabă minoritară în România epocii şi, în plus, Constantinescu şi coaliţia sa au comis şi numeroase erori; pe cale de consecinţă, ei pierd alegerile prezidenţiale şi parlamentare din anul 2000. Redevenit președinte în 2000, Ion Iliescu a vrut să reînnoiască cu politica de supunere față de Rusia (unde tocmai ajunsese la putere Vladimir Putin); este momentul când George decide să părăsească România, (ceea ce se va întâmpla în 2002 prin plecarea definitivă în Noua Zeelandă). Din fericire (pentru România), între timp, "vechea sa gardă" loială idealurilor comuniste ruse a fost înlocuită de o echipă nouă care venera Zeul "ban" (cat mai mulţi şi în buzunarul lor!).
Integrarea În Uniunea Europeană
Și cum banii veneau, în principal, din Occident, de la UE, prim-ministrul vremii, Adrian Nastase, si guvernul lui au menţinut orientarea pro-occidentală a predecesorilor săi (şi chiar au intensificat apropierea de UE pe măsură ce se intensifica fluxul de bani către România datorită finanţărilor acordate pentru pregătirea intrarii în UE). Sprijinul politic şi militar acordat de România invaziei Irakului în 2003 de catre SUA (după ce, în 1997-1999, fusese sprijinit războiul contra Serbiei) a fost recompensat prin admiterea în NATO în 2004. De asemenea, intrarea în UE era foarte aproape, principalul obstacol care i se mai opunea era corupţia cvasi–instituţionalizată în favoarea lui Adrian Năstase şi a oamenilor săi. Mesajul a fost perfect înţeles de români, iar alegerile din 2004 sunt câştigate de opoziţia unită în jurul lui Traian Băsescu (fost comandant de cursă lungă, o figură politică de tip "buldozer"). Corupția, deși rămânea încă prezentă în societatea românească, a început să fie puternic combătută datorită unei noi generaţii de procurori pro-europeni, în frunte cu Laura Codruta Kovesi (care este astăzi şefa Parchetului European Antifraudă şi înfricoşează corupţii din întreaga UE!). În consecinţă, România a devenit membră a UE în 2007, partidul lui Traian Băsescu a câștigat alegerile parlamentare din 2008 și el însuși pe cele prezidențiale din 2009. Cum, însă, lupta anti-corupţie s-a extins şi la oamenii puterii actuale, în paralel cu avansarea proceselor penale vizȃnd pe Adrian Năstase şi oamenii săi, se organizează şi rezistența contra sa.
Revolta Împotriva Lui Băsescu
Condamnarea lui Năstase la pedeapsa închisorii pentru fapte de corupţie în vara lui 2012 declanşează revolta împotriva lui Băsescu, văzut ca autor al acesteia (şi vinovat, desigur, de continuarea şi amplificarea luptei anti-corupţie). O parte din parlamentarii partidului său au dezertat şi s-au unit cu opoziția pentru a-l suspenda în vederea înlăturării lui de la putere prin referendum. Rezultatul referendumului nu este, însă, validat de Curtea Constituțională (pe motiv că nu s-a atins pragul minim de participare a electorilor) şi Băsescu rămâne Preşedinte. Dar partidul său va pierde alegerile parlamentare organizate în acelaşi an, iar ultima parte a mandatului său se petrece într-un anonimat aproape total. Acesta este momentul în care Angelo, la rândul său, decide să plece definitiv din Romȃnia (proiect finalizat în 2015 prin plecarea în Franța). În rândurile Partidului Social Democrat (PSD), care a preluat puterea în 2012, se regăseşte Liviu Dragnea, baron de Teleorman, în plină ascensiune politică şi care va atrage atenția rușilor şi a lui Vladimir Putin.
Epoca Dragnea
Dragnea a devenit şeful efectiv al PSD la sfârșitul anului 2014 (în urma înfrângerii lui Victor Ponta, premier și președinte al partidului, la alegerile prezidențiale din 2014) și s-a dat de partea de ruşilor şi a lui Vladimir Putin (care tocmai ce anexase Crimeea și o parte din Donbas în Ucraina şi, jinduind la Occident, vroia să-și extindă controlul şi asupra României). Însă Dragnea, în realitate, era interesat în primul rând şi mai ales să se îmbogățească cât mai mult şi cât mai repede; în plus, el a făcut dovada şi că avea o capacitate, nemaiîntâlnită până la el, de a se înconjura de oameni absolut incompetenţi pe care să îi pună în posturile de conducere a ţării (aduceti-vă aminte numai de Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă!). Binenţeles că, în aceste condiţii, consecinţa firească a lucrurilor a fost că, în ciuda manevrelor lui Dragnea și a tovarăşilor săi, România a continuat să se apropie de Occident și să respingă influența ruşilor; această evoluţie s-a datorat, mai ales, combinaţiei dintre forţa şi dinamismul unui sector economic privat care se dezvolta cu o putere înzecită şi voinţa unei populații circulând deja liber peste tot în Europa (și muncind şi trăind în orice ţară a UE unde avea chef fiecare) şi care îşi dorea să păstreze toate avantajele de a fi în UE și NATO. În cele din urmă, Dragnea este închis în 2019 pentru fapte de corupție, iar Vladimir Putin pierde principala sa slugă din România. Dar cum nu avea de gând să renunţe la planurile sale, a făcut în aşa fel încât să creeze partidul Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR).
AUR, Cine Dracu’ Mai Sunt şi Aştia?
Răspunsul: sunt un partid suveranist, clona românească a partidului de extremă dreapta a lui Le Pen din Franţa. Au făcut un scor frumos (pentru un debutant) la alegerile parlamentare din 2020 când au obţinut 10% din voturi; astăzi, în martie 2024, în sondaje, ei apar situându-se în jur de 20% din intențiile de vot ale românilor. Totodată, Diana Ivanovici Şoşoacă (care s-a despărţit de AUR cu mult scandal în martie 2021 si, ulterior, s-a remarcat prin comportamentul ei de "furie nebună la cap") este creditată cu 10% din intenţiile de vot. Pe de altă parte, stăpânului lor, Vladimir Putin totul îi merge prost în ultima perioadă (războiul din Ucraina înghite resurse umane, financiare şi materiale enorme şi, în realitatea faptelor, bate pasul pe loc, în vreme ce Europa, galvanizată de un Macron mai ofensiv ca nicodată, se mobilizează din ce în ce mai mult şi mai puternic împotriva lui). În aceste condiţii, dacă Şoşoacă și AUR ar câștiga alegerile din acest an, steaua lui Putin, stăpânul lor, va începe să străluceasă din nou. Dar oare vor reuși ei să câștige? Avem mari îndoieli, având în vedere aspirațiile românilor.
Ce Vor Românii?
Răspunsul: conducători responsabili și competenţi. Un mediu de afaceri stabil, previzibil și pro-business. Venituri mai mari și o scădere semnificativă a inflației – care a fost de 16% anul trecut și previziunile pentru acest an nu sunt deloc optimiste – în cazul populației. Servicii publice mai eficiente (ceea ce este departe de a fi cazul astăzi, când mulți funcționari publici sunt incompetenţi și corupți). De asemenea, ca amenințarea Rusă să fie eliminată, ceea ce se poate realiza numai prin înfrângerea Rusiei în Ucraina. Din păcate, la alegerile de anul acesta, ei vor trebui să aleagă între o formă benignă de ciumă și o formă acută, mortală, de holeră.
Cine Este Ciuma?
Răspunsul: Partidele aflate la putere astăzi, PSD și PNL (Alianța), care nu strălucesc nici prin competență, nici prin corectitudine sau onestitate. PSD este, de departe, campionul național la "corupție" (dacă luăm în calcul numărul de membri ai partidului care au deţinut funcţii mai mult sau mai puţin importante şi care, astăzi, sunt acuzați sau chiar în puşcărie deja pentru fapte de corupție sau legate de acestea). Iar ambele partide au făcut în nenumărate rânduri dovada că sunt incapabile să administreze în mod corespunzător România. Totuşi, în ciuda celor de mai sus, cu rezervele de rigoare, trebuie să recunoaştem că aceste partide au lucrat (fără tragere de inimă uneori, de nevoie alteori, de foarte multe ori pentru a câștiga bani şi pentru a-şi îmbogății membrii de partid) pentru a ancora şi menţine România în Europa şi pe o orbită euro-atlantică. Şi, de asemenea, pentru ca să existe economie de piaţă şi democrație – imperfectă, dar reală. Toate acestea justifică opinia noastră că suntem în prezenţa unei "forme benigne de ciumă" (una care te lasă să mai şi trăieşti, nu bine, dar, totuşi, omeneşte). Ceea ce nu este cazul cu ceilalţi pe care îi considerăm ca fiind o "formă acută, mortală de holeră".
Cine Este „Holera”?
Răspunsul: AUR și Șoșoacă și toți cei care gravitează în jurul lor şi care nu sunt altceva decât slugile lui Vladimir Putin. Să fim foarte clari: din gură – şi numai din gură - ei se declară "suveranişti" sau "mari patrioţi", punând interesul şi dragostea pentru România deasupra tuturor celorlalte valori. Și, pe cale de consecinţă, ei luptă neîncetat pentru o suveranitate nelimitată a României, subînţelegând prin asta: fără constrângerile implicate de calitatea de membru al unei Uniuni (cum este cazul cu UE) sau a unei alianțe (NATO, adică). În realitate, ei sunt doar "agenți de influență" în slujba Rusiei și lucrează neîncetat pentru a slăbi cât mai puternic România pentru a o face să cadă cât mai uşor şi mai repede în mâinile "angajatorului" lor, care nu este altul decât Vladimir Putin. Ei sunt cei pe care românii trebuie să îi evite cu orice preț, căci sunt Răul Absolut; votând pentru ei înseamnă a vota pentru ca România sa fie precum Rusia lui Putin.
Rusia Este Răul Absolut
Votând pentru ei înseamnă a spune „ADIO” modului actual de viată, cu toate avantajele lui, şi a alege ca România să fie ca Rusia (un imens lagăr de concentrare în care exista foamete, aproape toate produsele lipsesc sau sunt inaccesibile, nu mai există libertatea de a gândi, de a vorbi, de a spune tot ce îţi trece prin cap și, binenţeles, nici libertatea de a circula liber în Europa, de a munci şi/trăi aici). În plus, ei sunt şi absolut incompetenţi, incapabili să gestioneze/administreze cel mai mic lucru (afacere, întreprindere, administrație) și nu vor căuta altceva decât să se îmbogățească cât mai mult, mai repede şi prin orice mijloace. Cam ceea ce fac astăzi cei din Alianță, cu diferenţa că AUR şi Şoşoacă o vor face de zece mii de ori mai intens şi fără nici o limită, jenă sau ruşine sau teamă (că stăpânul lor, Vladimir Putin, le va da mână liberă să facă tot ce vor, cât timp îi fac lui pe plac). Prin urmare, ei nu trebuie să câștige puterea, chiar dacă pentru asta ar trebui să fie folosite inclusiv mijloace la limita acceptabilului sau dincolo de acesta.
Ce Înseamnă Asta?
Că Alianța nu trebuie să ezite (și noi o sfătuim să nu ezite) să facă "tot ce trebuie" pentru a câștiga alegerile din acest an, folosind toate mijloacele posibile şi necesare pentru a atinge acest obiectiv, inclusiv: 1. Prezentarea A.U.R. și Şoşoacă ca fiind „vânduţi“ lui Vladimir Putin și rușilor (ceea ce este chiar adevărul propriu-zis, în realitate), dar și că nu au nici o experiență și că sunt, deci, incapabili să conducă/administreze țara (ceea ce este, de asemenea, perfect adevărat); 2. Să arate cum sunt sprijiniţi de aliaţi puternici (cum a fost cazul Congresului Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European, care a fost organizat la București pe 7 martie 2024; PNL, care este membru, dar și PSD reprezentat de Mircea Ciolacu, în calitate de prim-ministru al ţării-gazdă, au profitat de această ocazie pentru a se afişa cu persoane extrem de importante în Europa şi în UE); 3. Să mărească numărul şi cuantumul ajutoarelor şi pensiilor, să blocheze prețurile controlate de stat și multe alte măsuri menite care să ofere oamenilor iluzia că au mai mulţi bani și, deci, trăiesc mai bine (cel puțin până când trec alegerile); 4. Creșterea controlului asupra mass-media și activarea tuturor rețelelor de influență pentru a se asigura că cei care depind de administrația publică – și există foarte mulţi din această categorie în România – votează "pe cine trebuie". 5. "Aranjamente" în timpul numărării voturilor. Și toate acestea pot fi făcute sub ochii și chiar cu binecuvântarea UE, care are tot interesul ca România să păstreze orientarea politico–strategică actuală. În condiţiile de mai sus, este clar care va fi rezultatul alegerilor de acest an. Pentru cei care au dubii asupra acestui ultim paragraf, noi știm exact despre ce vorbim, pentru că am trăit zeci de ani în comunism, în special în partea lui cea mai feroce, din anii '80. Scrupulele nu au loc în discuţii clare, cu argumente clare!
Care Va Fi Rezultatul?
Trebuie să spunem în clar că alegerile au fost planificate cu mare atenție pentru a asigura câştigarea lor de către Alianța PSD - PNL. Astfel, alegerile pentru Parlamentul European, unde se acordă votul pe listele de partid – și, deci, unde AUR ar avea şanse serioase să câştige mai multe voturi - au fost comasate cu alegerile locale la care contează candidatul. Și cum Alianța are rețele locale bine şi solid ancorate în teritoriu și candidați binecunoscuţi şi cu multă influență la nivel local (majoritatea celor care condidează la Primărie sunt deja în post astăzi), acestia o vor ajuta să câștige și "europenele". Odată trecute alegerile "locale", aleșii locali în frunte cu primarii Alianţei se pun pe lucru pentru candidatul Alianței care să devină următorul Președinte; acesta, la rândul său, va face ceea ce este necesar pentru ca, apoi, Alianța să câștige "parlamentarele".
Ceva Despre Viitor
Este sigur ca alegerile de acest an nu vor rezolva, din păcate, numeroasele probleme cu care se confruntă românii. Rezultatul lor – aşa cum îl prevedem şi îl dorim noi - nu va face decât să împiedice agravarea lor până la nivelul suportabilului (adică o întoarcere în timp la ceea ce era epoca lui Iliescu în anii ’90 sau chiar mai rău, pe vremea Dictatorului Ceauşescu). Dar pentru a îmbunătăţi mersul treburilor în ţară, pentru a o face să funcţioneze mai bine, trebuie "plus", foarte mult "plus". Ce înseamnă acest "plus"? Noi, autorii acestui blog, deţinem răspunsul la această întrebare (ca şi foarte mulţi români, de altfel), dar putem noi să vi-l dăm? Şi încă şi mai mult, putem noi să vă cerem, vouă care trăiţi acolo, în România, să lucraţi/să vă bateţi pentru a-l transpune în practică?
Comments