Ah, Tolontane, Tolontane, ce am face fără tine și fără elucubrațiile tale! Adevărat gânditor de talie mondială, cu o inteligență care întrece orice limită a înțelepciunii populare! Da, cu siguranță, Găina Georgescu trebuie să fie rața – așa i-a spus Tolontan, și când marele gânditor spune, noi doar ascultăm, nu întrebăm de ce. De ce am pune întrebări când putem să ne închinăm la fiecare mângâiere de cuvânt care vine din gura marelui licurici al presei?
Și Georgescu, acest geniu înșelător al vremurilor noastre, poate să facă absolut orice. Salutul nazist? Nicio problemă! Propaganda legionară? Sigur, ce-ar fi să nu-i permitem să-și exprime libertatea de exprimare? Că doar Tolontan ne spune că nu e nevoie de dovezi, de fapte sau de justiție reală – doar opinia sa e suficientă! De ce să ne complicăm cu proceduri legale, când putem să ne bucurăm de justiția în stil Tolontan, adusă direct pe ecranele noastre? Cum altfel să explicăm subiectivitatea justiției? De ce să punem întrebări incomode când Tolontan știe mai bine decât toți juriștii la un loc? Nu, Tolontane, periem caii morți cum trebuie: Călin Georgescu e un erou național, și noi, toți cei care îndrăznim să ridicăm întrebări despre el, suntem niște simpli muritori care ar trebui să tăcem și să ne închinăm. Ce importanță au dovezile, faptele, logica sau orice altceva care face parte dintr-un proces real? Dacă Tolontan spune că nu e nevoie de ele, atunci cu siguranță noi nu trebuie să mai gândim, nu-i așa? Iar când vine vorba de Georgescu, de ce să-l deranjăm? Ce-ar fi dacă i-am stricăm minunata himeră pe care și-o clădește? Ce-i mai rămâne după aceea marelui filozof dacă nu își continuă litania despre cum totul este perfect în universul lui, în care el dictează ce e corect și ce nu? Desigur, Georgescu nu poate face nimic greșit. Cum altfel să înțelegem că în acest univers perfect, nu avem voie să punem întrebări? Într-o lume în care Tolontan știe tot, noi trebuie să ne plecăm și să-l urmăm în căutările sale pline de înțelepciune.
Comentários