ORAȘUL BLOIS DIN FRANȚA

Blois este mai mult decât un simplu oraş. Blois este Istorie, Magie şi Apă.

Blois este scara Denis Papin, ‘Casa Suspendată’ şi magnificul peisaj pe care îl putem admira de pe terasa Jardin de l’Évêché (Grădina Episcopiei, în limba română).

În cele ce urmează, nu vă spun cum să ajungeți la Blois sau istoria sa sau orice alte detalii care pot fi găsite cu ușurință pe internet. În schimb, vă voi povesti cum am trăit noi vizitele noastre în acest oraș magnific.

Vizitele noastre

Prima dată a fost în 2015, fiind eu, Angelo, și cei doi copii ai mei, Radu și Vlad. Vizita a făcut parte dintr-o voiaj pe biciclete urmând cursul Loarei - fluviul Loire - pentru a vizita magnificele castele construite de-a lungul său. Am ajuns la Blois urmând traseul dedicat bicicletelor, iar celebrul său Castel Regal a fost destinația noastră în oraș.

Sus în dreapta sunt Radu, băiatul meu cel mare, şi Vlad, fratele lui mai mic. Şi, desigur, bicicletele lor ‘magice’.

În 2015, încântaţi de vizita noastră, am părăsit Blois cu intenția fermă de a reveni. Ceea ce am făcut la sfârșitul lui 2023, când m-am întors, însoțit de soția mea. Copiii noștri, acum mari, ne-au însoţit și ei. Am petrecut trei zile la Blois, admirând castelul și orașul, împodobiţi pentru sărbătorile de sfârșit de an.

Jos, Vlad la stânga şi Radu la dreapta - 7 ani mai târziu.

Podul Jacques Gabriel

Cum Blois se întinde pe ambele maluri ale Loirei, există trei poduri care leagă cele două părți ale orașului. Podul Jacques-Gabriel este cel mai vechi și cel mai spectaculos. Construit pentru prima dată în 1716, acesta a fost parțial distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din fericire, orașul a decis să îl reconstruiască în întregime în conformitate cu planurile originale, astfel încât rezultatul este identic cu lucrarea originală. De fiecare dată când am fost la Blois, am parcurs acest pod, o adevărată operă de artă.

Să te plimbi pe el este o etapă obligatorie, dată fiind maiestuozitatea sa, precum și faptul că anticipează splendorile care vor fi oferite ochilor noştri de magnificul castel.

Castelul din Blois

Castelul Regal este, desigur, punctul culminant al al vizitei în oraş. Reședință regală timp de mai multe secole, acesta a găzduit regi precum Ludovic al XII-lea, François I și Henri al IV-lea, precum și pe Anne de Bretagne, Catherine de Médicis și Marie de Médicis, unele cele mai importate regine ale Franţei. Gaston d'Orléans, fratele regelui Ludovic al XIII-lea, este, de asemenea, o prezenţă de remarcat. Intrarea principală în castel dă deja tonul, cu regele Ludovic al XII-lea reprezentat călare deasupra porţii.

Înainte de a pătrunde în curtea interioară, suntem invitați să admirăm emblemele și garguii care împodobeau cândva castelul. Acestea se află într-o încăpere dedicată lor în scopuri de conservare. Trebuie făcută o mențiune specială cu privire la gargui: în plus de a servi drept de jgheaburi, rolul lor era de a proteja castelul de „spiritele rele”.

După ce am intrat în marea curte interioară a castelului, putem vedea cele trei aripi ale acestuia, fiecare cu propriul stil arhitectural: gotic în stânga (Ludovic al XII-lea); clasic în spate (Gaston d'Orléans) și renascentist în dreapta (François I).

Este dificil să te hotărăști pe ce parte să intri în castel. În 2015, am ales să intrăm prin aripa renascentistă. Scara în spirală, din care o parte se află în exterior, a fost o atracție pe care nu am putut-o refuza. Și trebuie spus că interiorul este la fel de uluitor ca și exteriorul. Am admirat volutele scării, desigur, dar și vitraliile magnifice.

Camerele sunt mari și luxoase, iar mobilierul este în stare perfectă. Emblemele diferiților regi ai Franței se regăsesc acolo pentru a ne aminti aproape la fiecare pas că acest castel a fost cândva o reședință regală.

Acest castel a aparținut în egală măsură și reginelor, nu doar regilor. Așadar, există multe elemente care să ne amintească de viaţa, obiceiurile și pasiunile lor. O inițiativă remarcabilă pentru a sărbători Crăciunul și sfârșitul de an: rochiile reginelor sunt însoțite de pomi de Crăciun decorați cu ghirlande asortate.

Trecem de la o cameră la alta, ne plimbăm pe coridoare și ne uităm cu atenție la tot ce ne înconjoară. Pereții sunt acoperiți cu tapiserii și picturi, iar fiecare cameră are un șemineu bogat decorat. Mobilierul este original sau a fost complet restaurat. Admirăm busturile de marmură ale regilor și picturile regilor și reginelor care au locuit în castel. Regăsim la vizita din 2023 colecția de vase din porțelan chinezesc descoperită la prima noastră vizită în 2015. Ni se pare încă și mai frumoasă decât era când am văzut-o pentru prima dată.

Vizita se încheie cu partea veche, cetatea care a fost castelul la început, înainte de a deveni reședință regală. Încă mai există un turn care merită văzut, iar noi ne plimbăm de-a lungul terasei aferentă lui. Mai jos, putem vedea o parte din oraș și fluviul Loire.

Cu aceste imagini încă proaspete în minte, ne pregătim să părăsim încet locul. De cealaltă parte a Pieţii Castelului (Place du Chateau în franceză îîn original), în fața noastră, se află o „Casă” deosebită de toate celelalte.

Casa Magiei

Aceasta este un templu dedicat magiei, iluzionismului și istoriei lor. Construită pe cinci niveluri, este supranumită „Casa Houdini” în onoarea celui mai mare magician al tuturor timpurilor. Ea istoriseşte povestea vieții lui, „instrumentele” sale magice, realizările sale, precum și multe altele. Există, de asemenea, camere cu efecte magice speciale. Spectacole de magie și „mentalism”, ultima formă de magie, dezvoltată recent, sunt prezentate de mai multe ori pe zi, spre deliciul vizitatorilor, atât copii, cât și adulți.

Blois noaptea

În 2023, ne aflăm într-un oraș împodobit cu lumini magnifice. Târgul de Crăciun este organizat desigur în fața castelului, care este, după părerea mea, cea mai bună locație. Malurile fluviului sunt și ele magnific iluminate. Regăsim, de asemenea, mingi de zăpadă uriașe, ghirlande de lumini și altele asemenea. La sfârșitul anului, Blois ne apare îmbrăcat în haine de sărbătoare, cu lumini și culori variate şi spendide.

Plimbându-ne prin Blois

Ultima zi a fost dedicată unei lungi plimbări prin oraș. Bineînțeles, am început ziua prin a vizita o patiserie (Boulangerie în franceză în original). După aceea, ne-am oprit şi ne-am amuzat în faţa unora din cele simpatice vitrine ale magazinelor din oraş. Hohotele de râs frizând isteria le-am avut vitrinei promovând „Vânatul de Sologne” (Sologne este numele provinciei unde se află oraşul Blois). Ne-am imaginat ce s-ar putea întâmpla cu veganii și vegetarienii care ar trece pe acolo.

Am urcat apoi scara Denis Papin, am făcut fotografii și ne-am minunat de frumusețea locului. Străzile înguste mărturisesc o altă epocă și ne conduc la Jardin de l’Évêché.

Intrarea în parc este străjuită de o biserică impunătoare. Parcul în sine este protejat de Ioana d'Arc, o statuie impunătoare a acesteia amintindu-ne că ea s-a oprit aici și a petrecut câteva zile în drum spre Orléans, așteptând întăriri. La Orléans, în 1429, trupele franceze conduse de Ioana d’Arc obţineau o enormă victorie contra englezilor, fiind momentul de la care balanţa războiului de 100 de ani a înclinat decisiv în favoarea francezilor.

Ziua noastră și, odată cu ea, a doua noastră vizită la Blois, s-a încheiat aici, în această grădină, magnifică chiar și iarna.

Ne-am întors acasă, păstrând în minte și în inimă imaginile magnifice ale Loarei și ale împrejurimilor sale văzute de aici de sus. Acolo, noi am făcut promisiune solemnă de a ne întoarce cândva, într-un viitor nu prea îndepărtat.